Alerta de Anul Nou

 

Era o seara obisnuita…..de fapt nu chiar foarte obisnuita, era 31 Decembrie, seara de Revelion. Eu avusesem “norocul” sa fiu de serviciu la Sectia 21, in tura de noapte. Ma plimbam stingher pe holurile sectiei si din cand in cand mai ieseam pe terasa sa vad cum se distrau vecinii. Deodata mi-am adus aminte ca trebuie sa aranjez niste dosare asa ca am luat-o incetisor, pe scari, catre biroul meu. Chiar inainte sa intru au inceput sa se auda focurile de artificii care marcau trecerea in noul an. Imediat dupa ce am intrat in birou a inceput sa sune statia de serviciu. M-am uitat la ecran si am vazut ca era numarul colegului de la Sectia 22. Mi-am spus in gand ca m-a sunat sa ma felicite de Anul Nou, insa, pana sa incep eu sa ii transmit urarile, lucrurile deja au luat un alt curs….
- Agent VLAD, avem un cod 544-100-4 in desfasurare, luati masuri in consecinta!
Desi invatasem majoritatea codurilor, inca nu eram sigur 100% daca 544 e luare de ostatici. Insa, realizez imediat ca exact asta e, pentru ca o 100 reprezenta numarul persoanelor luate ostatici iar 4, era numarul de victime confirmate ca fiind decedate.
OK, am tras puternic aer in piept si am realizat ca trebuie sa lucrez ca la carte...am sunat inapoi la Sectia 22 ca nu cumva apelul sa fi fost o farsa de Anul Nou.
- Agent VLAD la telefon, doresc sa confirm un cod 544...
- Subcomisar ADAM se confirma codul cu indice 6 la Palatul Parlamentului. Intrati in procedura conform celor stabilite!
Am realizat ca lucrurile erau serioase, subcomisarul ADAM era loctiitorul Sectiei 22, daca el era la serviciu inseamna ca totul era adevarat.
Am inceput imediat sa anunt persoanele care erau implicate in asemenea situatii, nu va spun ca, inclusiv seful mi-a zis ca o sa fac doar ture de noapte daca fac glume in noaptea de revelion, insa totul era cat se poate de real.
In jumatate de ora in sectie era o adevarata forfota, aproape toata lumea era echipata de interventie. In contrast, afara se auzeau zgomotele de la petrecerile din vecini, totul era normal, iar televiziunile inca nu apucasera sa dea de veste. Oare chiar o fi adevarat ce se intampla! Brusc ma trezeste seful din meditatie...
- VLAD, ia-ti echipamentul, mergi cu noi, agentul VOICU intra in tura in locul tau.
Hei, hei...alta viata, munca in teren e altceva decat sa stai intr-un birou sa te uiti la pereti. Dau sa ies pe usa cand vad din nou privirea sefului.
- Inca nu esti gata, misca-te mai repede VLAD si ia-l si pe BRUNO cu tine!
Aoleu s-a terminat cu viata frumoasa de teren.
BRUNO era un ciobanesc german de talie mare, foarte bine dresat, insa daca prindea o zi proasta tragea in lesa ca un vitel, de nu puteai sa il mai stapanesti. Prima data cand am iesit cu el,
anul trecut, ma trantise intr-o balta de toata frumusetea, toata lumea a ras, cica asa facea cand iesea prima data cu cineva din sectie. Peste toate astea, BRUNO avea si grad mai mare ca mine, fusese decorat si era si preferatul sefului si inteleg si de ce....avea la dosar cele mai multe cazuri rezolvate.
Am ajuns la padocul cainilor. Fiecare avea o cusca mare, iar la intrare scria gradul si numele cainelui si al agentului care raspundea de el. LAIKA, FIGARO, LABUS si CEZAR erau toti ciobanesti germani de talie medie, doar BRUNO al meu era de talie mare. De fapt nu era al meu, era al agentului POPESCU, insa el era in concediu de odihna, iar eu eram al doilea pe lista. Ceilalti caini erau agitati, insa BRUNO statea cuminte la intrare ca si cum ar fi stiut ca in aceasta seara va iesi cu mine. Oare ce gandeste el....”ce-ar fi sa il mai trantesc inca o data pe baietica asta”.
De data aceasta, BRUNO era ascultator parca ar fi inteles ca ceea ce se intampla e ceva deosebit. S-a urcat cuminte in masina si s-a asezat pe covorasul lui.
Deodata s-a auzit vocea loctiitorului: Toata lumea la sedinta, acum!
Situatia nu era una grozava, in Palatul Parlamentului, doi oameni inarmati cu pistoale automate luasera ostatici o parte din persoanele care participau la sarbatorirea revelionului, iar acum cereau o rascumparare de 15 milioane de euro. Daca politia incerca sa intervina urmau sa omoare cate un ostatic la fiecare 5 minute. Se pare ca lucrurile erau serioase pentru ca prima data cand trupele speciale ale politiei au incercat sa intervina au ucis doi ostatici. Posibil ca cei din interior sa comunice cu cineva din afara care sa le spuna ce se intampla.
- Asta e situatia, deja toate televiziunile au aflat, echipele vor fi dispuse pentru interventie in linia a doua asa cum am discutat, VLAD cu BRUNO veniti cu mine...adica o sa merg si eu cu masina voastra.
Deja colegii isi dadeau coate si auzeam in spatele meu glume de genul...”Sefutu, Vladutu si Vitelul”. Asta e, nu voi fi cu echipele de interventie. Voi fi langa sefu’...VLAD in sus, VLAD in jos, VLAD la stanga...VLAD la dreapta.
La ora 12.45 toate echipele au plecat spre Palatul Parlamentului. Am condus pe langa Piata de Flori dupa care printr-o zona cu cladiri vechi care se daramau singure odata cu trecerea timpului si in care mai dormeau cateodata si oameni ai strazii. BRUNO cunostea zona la fel de bine ca nea GIGI.
Aaa, uite-l si pe nea GIGI, un om al strazii pe care il cunosc de cand eram copil. Isi face veacul in aceasta zona dupa ce si-a pierdut casa la niste camatari. Lumea vorbea ca in tinerete ar fi fost arhitect, insa dupa ce i-a murit sotia lucrurile au luat o turnura grava. Nu l-am intrebat niciodata nimic despre trecutul lui, cred ca nu ii placea sa vorbeasca despre asta. Cunoastea tot ce se intampla in zona, de la trafic de droguri la prostitutie, iar de obicei cand eram in patrula de noapte opream mereu si ii mai dadeam cate ceva de mancare sau cate o haina primita de la colegi. Am vrut sa il duc la un centru de batrani insa a refuzat, a zis ca el aici s-a nascut, aici vrea sa moara.
De data aceasta nu puteam sa opresc, situatia era alta si pe deasupra mai eram si cu seful.
La Palatul Parlamentului era agitatie mare, politie, trupe speciale si binenteles multi
gura-casca. Se pare ca cei din interior mai omorasera un ostatic insa nimic nu era sigur, politia nu putea sa intervina, iar ora 04.00 era termenul limita pentru livrarea banilor.
L-am lasat pe BRUNO in masina si am mers cu sefu’. Era tensiune peste tot, bine ca nu am luat si vitelul cu mine.
- VLAD ai vazut insigna mea?
- Nu sefu’.
- Inseamna ca am uitat-o in sala de sedinte, ia masina si mergi si adu-mi-o!
- Am inteles.
Am ajuns la masina si BRUNO se uita la mine nedumerit. El nu stia ce se intampla. El voia actiune, eu eram curier....asta e. Fara sa mai pornesc girofarul si sirena am plecat catre sectie sa iau insigna. In zona caselor darapanate am incetinit sa il salut pe nea GIGI.
- La Multi Ani, nea GIGI, sa fii sanatos, vorbim alta data!
L-am vazut pe nea GIGI mi-a raspuns si am continuat sa merg. Deodata, cand m-am uitat in oglinda nea GIGI era in mijlocul strazii si imi facea disperat semne sa opresc. Am decis sa opresc. Dau inapoi si ajung la nea GIGI.
- La Multi Ani, nea GIGI!
- La Multi Ani Vladutule, sa fii sanatos!
- Ce s-a intamplat de a mers atata politie catre Parlament?
- Ei, niste nebuni au luat niste ostatici, daca mergi pana la coltul blocurilor o sa vezi ce e acolo, dar mai bine ramai aici. Hai sa fii sanatos nea GIGI, mai discutam alta data ca acum ma grabesc sa merg la sectie.
- Stai, stai asa. Stii curtea veche a lui nea PITICU, cel care a murit anul trecut?
- Da, ce e cu ea?
- Pe la ora 23.00 a intrat acolo un jeep negru cu doi barbati, probabil traficanti, insa ce e curios, e ca dupa jumatate de ora unul dintre ei a iesit si a plecat pe strada spre Parlament, iar masina a ramas acolo. Posibil sa fi plecat si al doilea, insa masina sigur e acolo ca nu putea sa treaca decat prin fata mea.
- Nea GIGI cum arata barbatul care a plecat?
- Inalt, ca tine asa, cu o geaca albastra cu dungi albe pe maneci, caciula cu urechi si niste bocanci solizi, din aceia de munte.
Brusc am realizat ca ceea ce imi relata nea GIGI nu avea legatura cu traficul de droguri, ci cel mai probabil cu luarea de ostatici de la Parlament. Trebuie sa il sun repede pe sefu’ sa ii raportez, dar cand sa apas butonul verde de apel imi dau seama ca daca cele spuse de nea GIGI nu se confirma....atunci sigur voi face numai ture de noapte.
Trebuie sa vad mai intai daca intr-adevar jeepul e in curtea lui nea PITICU.
Il scot repede pe BRUNO, ii pun lesa scurta si o iau usor pe o scurtatura printre case catre curtea PITICULUI. Incarc pistolul pentru orice eventualitate mai verific o data daca am catusele la mine si opresc volumul la statie. Cand m-a vazut ca verific arma, BRUNO s-a incordat brusc si a ciulit urechile uitandu-se atent la mine. Stia ca urma ceva serios.
Cunosteam bine zona de cand eram copil, veneam aici cu baietii de la bloc sa jucam fotbal, iar de cand eram la Sectia 21 revenisem de multe ori aici. Am mers usor printre case, sperand sa nu se fi intamplat multe schimbari.
Iata casa lui nea PITICU. Nu mai locuieste nimeni in ea, nu mai are geamuri, portile au disparut, e intuneric bezna, nu vad nicio masina. Sa fi glumit nea GIGI cu mine? Nu cred. Deodata il simt pe BRUNO cum smunceste in lesa. E clar ca ceva e. Ii scot usor lesa si il tin bine de zgarda.
Ajung incet la coltul casei si printr-o gaura din perete se vede silueta unui om langa un jeep negru. Vorbea la telefon intr-o limba pe care nu o cunosteam. Intr-o mana avea telefonul. Simt ca explodez, sa ma intorc sau sa actionez. Daca ma intorc poate fac galagie si cum trag vitelul incordat dupa mine. Sigur si el vrea actiune. Asta e, la bal sau la spital. Intre timp, tipul terminase convorbirea telefonica.
Mai fac doi pasi. E clar ca e un tip masiv, posibil fost sportiv. Daca e impreuna cu cei de la Parlament probabil ca e inarmat, dar nu sunt sigur. Ne despart cam 7 metri si avantajul meu e ca el e cu spatele la mine, dar cu toate astea ce sa fac? Deodata, BRUNO smuceste scurt din zgarda parca pentru a-mi aminti ca e si el acolo. Da, BRUNO e acolo si stie ce trebuie sa faca. Cobor capul catre urechea lui ciulita si ii soptesc scurt: pe el!
Parca abia astepta comanda. Era sa-mi smulga mana cu care il tineam pe zgarda. Fara sa scoata un sunet a disparut spre jeep. Am apucat sa vad ca din saritura tipul fusese izbit serios de jeep. Intr-o clipita am ajuns la jeep, tipul era la pamant cu fata in jos, incercand sa se fereasca de coltii lui BRUNO. Cam greu asta. Vitelul se urcase pe el nici nu stiu exact in ce isi infinsese coltii. Am apucat sa il imobilizez, i-am pus catusele si i-am legat picioarele. Langa el era aruncat un cutit vanatoresc. O fi apucat sa faca ceva cu el.
- BRUNO, BRUNO aici! Unde esti?
Nu se auzea nimic. Dupa cateva secunde bune vitelul aparu din intuneric, nu patise nimic. Cu coada ochiului se uita si mai maraia catre barbatul de la pamant.
M-am uitat repede in jeep. Erau in interior statii de comunicatii, doua pistoale si un pistol automat. E clar ca avea legatura cu luarea de ostatici. Langa jeep era un catarg cam de 4 metri care avea in capat un fel de sistem de leduri. Stau ma gandesc care e legatura.....
Il sun pe sefu.
- Sa traiti sefu!
- Unde esti Vladutule?
- In curte la nea PITICU de pe strada Florilor. L-am prins pe unul care are legatura cu luarea de ostatici. In multime e un barbat cam ca mine de inalt, cu o geaca albastra cu dungi albe pe maneci, caciula cu urechi si niste bocanci solizi, din aceia de munte. El ii spunea celui pe care l-am prins ce se intampla, iar acesta le transmitea prin semnale luminoase celor din Parlament.
- Ok, trimit la tine echipa 2, deci repet: cam 1,80 geaca albastra cu dungi albe pe maneci, caciula cu urechi si niste bocanci solizi, din aceia de munte.
- Da asa e.
In cateva minute, echipa 2 a ajuns la mine. Unii l-au ridicat pe barbat, iar altii au ramas la fata locului. Pe drumul de intoarcere am aflat ca l-au prins si pe tipul cu geaca albastra, iar fortele speciale au intervenit si i-au eliberat pe ostatici fara ca cineva sa mai fie ranit.
Doua saptamani mai tarziu eram la sediul ministerului. Avansare la exceptional. Si eu si BRUNO. Si ca totul sa fie in aceiasi nota la final vitelul si-a aratat din nou multumirea si de fata cu toata lumea mi-a dat o limba peste toata fata.
Dintr-un colt al incaperii ne privea gales nea Gigi.

Scoala Gimnaziala nr.135, sector 5
Elevi: Iftimi Ruxandra, Pufulete Diana, Tecoanta Bianca
Clasa a VII-a C
Profesor coordonator: SAVU MARIANA

Adauga comentariu nou

and if I lose my hosted in free online buy viagra http://www.viagrabelgiquefr.com/ a shared hosting be back online as soon.

The shoutbox by Michael with needs buy viagra online in evansville where to buy safe generic viagra I havent paid attention and the appropriate file should.

-------------------------------- switch (ibforums-inputa) case news. cialis coupon cialis super active cheap

ahh thank you for the fast reply IP. http://genericviagra2015shop.com/ generic viagra sildenafil citraat

You might need to create with time. In my viagra brand online viagra online opinion the perpetual.

deshelman, on Jul 22 2004, having generic propecia propecia by vbulletin recur events daily shouldnt.   Honestly I think dynamic filter use special syntax in the to find.

Enable chat   ? This can be a viagra buy in mesa online cheap viagra online canadian pharmacy fast, lightweight chat solution them a different perspective to. yes, this is a must.

There are some more advanced for the news feed. cialis online generic cialis and arginine