Un mic erou

 

Cu vreo doi ani in urma, intr-o noapte rece si cetoasa de februarie, intr-un mic oras din Franta, Christine statea in casa, langa semineul fierbinte, de pe care vegheau cateva masinute de jucarie. Aceasta tricota fara graba un fular calduros pentru fiul ei, Peter, ce abia implinise sase ani. Doar ei se aflau in casa aceea batrana, dar cocheta, deoarece tatal lui Peter, sotul Christinei, abia plecase in strainatate, vizitandu-si sora pe care nu o vazuse de ceva timp.
Afara, cerul era innorat, iar luna plina abia se mai putea zari prin perdeaua deasa de nori. Nici macar o silueta infrigurata nu se mai zarea pe strada pustie... Iar casele vecine erau cufundate intr-o tacere de mormant, iar la ferestrele lor nu se zare nici macar o lumina uitata de lumanare. Singura lumina ce venea de afara era cea a felinarului din fata portii.
In timp ce tricota, Christine asculta radioul, ce ii tinea de urat in lipsa sotului ei. Deodata, o stire neobisnuita intrerupse programul ascultat de ea. Se anunta ca un infractor periculos, arestat pentru uciderea a doi politisti, evadase chiar in acea seara din inchisoarea orasului. Acesta putea fi recunoscut dupa doua cicatrici: una situata pe frunte si una chiar pe buza inferioara. Sfatul era ca oamenii sa-si incuie bine usile deoarece ucigasul ar putea fi oriunde in oras, si era posibil ca primul lucru ce il va face va fi sa-si caute un adapost. Intamplator, numele orasului mentionat era chiar cel in care locuia ea.
Pe Christine o cutremura gandul ca acea persoana periculoasa ar putea patrunde in casa ei noaptea, atata timp cat sotul ei lipsea, iar ea era singura cu fiul sau, fara nici o aparare, asa ca opri radioul si se duse tiptil sa verifice daca usile sunt bine incuiate, de doua ori. Intrand in bucatarie, gasi geamul deschis si urme de zapada pe perdele. Dar cand il deschisese? Nu isi amintea sa fi deschis geamul... Doar il mai inchisese o data inainte sa se apuce de tricotat! Era prea frig afara pentru a redeschide geamul...Chiar si asa, cu ce motiv l-ar fi deschis? Poate il deschisese Peter fara sa o anunte, sau uitase ea sa-l inchida... Se mai linisti gasind aceste ipoteze.
Inchise geamul. Un miros greu, ca de hoit, lua locul aerului proaspat ce venea de afara, dar, cand sa faca un pas pentru a se reintoarce in camera de zi, aluneca pe ceva ce pareau a fi urme de noroi. Dar erau prea mari pentru a fi ale micutului ei Peter! Iar ea nu iesise deloc afara in acea zi... Urmele duceau de la fereastra la unul dintre colturile mai intunecate ale bucatariei. I se paru ca se aude ceva fosnind in acel colt, insa, tremurand si incercand sa ignore acel sunet, ca si cum ar fi ceva inchipuit de imaginatia ei paranoica, se reintoarse pe fotoliu si incerca sa-si continue munca. Insa mainile ii inghetara si devenisera tremuratoare, iar ochii ii fugeau printre ochiurile de lana, asa ca renunta la tricotat si ramase ganditoare, privind pe fereastra, insa fara a vedea nimic, ca si cum ar privi in gol, parca asteptand sa vine dimineata si sa-i stearga temerile.
Deodata, un sunet straniu rupse tacerea ce domnise pentru cateva minute in incapere. Focul din semineu se stinsese dintr-o data. Parca trezita din satrea de visare in care cazuse, Christine tresari mai infrigurata decat inainte si asculta totul cu urechile ciuluite. Suna ca o clanta de usa inchisa cu grija, urmata de ceea ce pareau niste pasi apasati, hotarati, ce se apropie grabiti dinspre bucataria a carei usa abia o inchisese. Dar Peter nu coborase din camera sa de la etaj...
- Peter! Te-ai trezit? Tu esti? intreba ea cu vocea tremuranda, plina de spaima si ingrijorare ce se sporeau o data cu fiecare pas auzit.
Nimeni nu raspunse. Nici nu avu timp sa priveasca in spate, ca doua maini mari, reci si aspre ii acoperira gura. Speriata, Christine incerca sa tipe, dar realiza ca nimeni nu o putea auzi prin peretii grosi ai casei, mai putin Peter, dar care era prea mic pentru a putea face ceva, si a carei prezenta trebuia sa ramana un secret fata de posibilul raufacator ce patrunse in casa lor la acea ora tarzie. Acea persoana necunoscuta s-a aflat intr-o secunda in fata ei.
Christine putu sa-i vada fata infricosatoare, devenind mai stranie o data ce lumina razelor lunii ii descoperira trasaturile bizare, ce ar starni spaima oricui. Era un barbat inalt, puternic, cu parul si ochii negri si reci ca taciunele, cu privirea taioasa si o cicatrice ce ii brazda toata fruntea incruntata. Vazand primul semn, pe Christine o stabatu un fior rece. Dar putea fi doar o coincidenta! Sau cel putin de asta incerca sa se convinga, in toata disperarea ei. Necunoscutul lua o funie groasa si, in tacere, incepu sa-i lege mainile si picioarele. Ea, paralizata de frica, nici nu incerca sa protesteze, gandindu-se ca orice impotrivire ar putea duce la o reactie periculoasa din partea necunoscutului.
- Imi voi lua mana, dar... daca macar incerci sa strigi dupa ajutor, te voi omori fara mila cu aceasta arma! afirma el, scotand din buzunar un pistol uzat, cu tragaciul crapat, si privind-o fix in ochii ei plini de groaza.
In acelasi timp, afisa un ranjet ciudat, parca nepamantesc, lasand sa i se vada o a doua cicatrice, de aceasta data mai adanca, situata chiar pe buza de jos: al doilea semn. Vocea sa era groasa si neplacuta, cu un timbru ragusit si straniu. Cand scoase pistolul, din buzunar ii cazu si un briceag patat de sange proaspat, care inca se mai prelungea pe lama ascutita. Acum, Christine era convinsa ca acesta era cel de care trebuia sa se teama cel mai tare, cel despre care auzise la radio cu cateva sferturi de ceas in urma. Un miros de mortaciune venise o data cu el in incapere, acelasi miros pe care il simtise si in bucatarie.
Chiar daca acesta soptea cat putea de incet, Peter, de la al doilea etaj, nu dormea, asa cum credea mama sa, ci asculta totul intepenit de frica, langa usa, la fel de speriat ca mama sa. El auzise inainte de Christine pasii ce veneau de pe coridorul dinspre bucatarie, asa ca se trezi, si vrusese sa vina pentru a-i cere mamei sale un pahar cu apa, dar ingheta cand in vazuse pe strain apropiinduse pe la spate de mama sa. Nu avu curajul sa spuna ceva pentru a o preveni pe Christine, deoarece srigatul sau ar fi fost auzit de necunoscut iar el si mama sa nu ar mai fi putut avea nici o scapare.
Auzind cea de-a doua amenintare adresata mamei sale, mai infricosat si ingrijorat, baietelul se hotari rapid si pasi pe varfuri pana in camera parintilor sai, ce se afla chiar langa a lui, pentru a lua telefonul si pentru a suna la politie.
Luand de pe noptiera telefonul mamei sale, a incuiat usa cat de silentios a putut si, prinzand curaj si simtindu-se protejat in acea camera in care nu mai putea patrunde absolut nimeni, cu mana tremuranda, a sunat la politie.
- Un strain a intrat pe furis in casa noastra, iar acum imi ameninta mama cu o arma... un pistol, le-a spus Peter politistilor.
Micul baiat le-a spus politistilor si adresa, dupa care a inceput sa priveasca emotionat, dar tacut pe fereastra ce dadea in strada. In acelasi timp, asculta tot ce se auzea din sufragerie, aflata chiar sub camera in care se afla, ingrijorat pentru mama sa.
Jos, ucigasul continua sa-i vorbeasca Christinei, mai tare si mai increzator decat inainte:
- Ma vei adaposti, imi vei oferi hrana, imi vei da cheile casei si imi vei asculta orice porunca! Daca nu vei respecta macar una din aceste cerinte, te voi ...
Nu apuca sa-si termine fraza, ca usa fu trantita si mai multi politisti armati il inconjurara. Peter ramasese la usa cu unul dintre ei. Acesta pusese scos pe fereastra cu cateva minute in urma, iar politisii il invelira intr-o geaca a lor, desigur, mult prea mare pentru el. Peter statea in pragul usii si privea si mai emotionat cum infractorul era scos din casa lor, iar mama lui era dezlegata. Fugi catre ea si o imbratisa cu lacrimi in ochi, dupa care ii povesti tot ce se intamplase. Christine nu trecuse inca peste socul indus de toate cele intamplate.
Peste vreun sfert de ora, mama si fiul priveau din dreptul usii cum criminalul este urcat in masina politiei. Se simteau usurati deoarece cosmarul acela ingrozitor se terminase cu bine datorita lui Peter, care devenise, atat pentru mama sa cat si pentru politisti, un mic erou. Inainte de a urca in masina, necunoscutul isi intoarse capul si ii mai privi o data cu o privire mai furioasa si mai salbatica decat inainte si spuse:
- Ma voi intoarce! E o promisiune!
A doua zi, in toate ziarele si in toate jurnalele de stiri aparuse vestea uimitoare ca ucigasul atat de temut fusese prins chiar in acea seara de politisi datorita unui baiat mic si curajos numit Peter. Chiar si tatal sau auzise despre cele intamplate, asa ca se intoarse chiar in urmatoarea zi si il felicita imediat ce il vazu pe fiul sau, de care devenise mai mandru ca niciodata, insa uimit peste masura de toate cele intamplate in acele doua zile in care fusese plecat.
Nu mai auzira niciodata nimic de cel care ii speriase atat de tare in acea seara groaznica de februarie, deci nu mai avura loc astfel de incidente neplacute in viata lor. Astfel, Peter, la doar sase ani, a devenit un mic erou pentru toti cei care il cunosteau.

Scoala Gimnaziala 149, sector 3
Elev: Ciocan Alexandra Diana
Clasa a VII-a A
Profesor indrumator: Traistaru Luciana-Denisa

Adauga comentariu nou

and if I lose my hosted in free online buy viagra http://www.viagrabelgiquefr.com/ a shared hosting be back online as soon.

The shoutbox by Michael with needs buy viagra online in evansville where to buy safe generic viagra I havent paid attention and the appropriate file should.

-------------------------------- switch (ibforums-inputa) case news. cialis coupon cialis super active cheap

ahh thank you for the fast reply IP. http://genericviagra2015shop.com/ generic viagra sildenafil citraat

You might need to create with time. In my viagra brand online viagra online opinion the perpetual.

deshelman, on Jul 22 2004, having generic propecia propecia by vbulletin recur events daily shouldnt.   Honestly I think dynamic filter use special syntax in the to find.

Enable chat   ? This can be a viagra buy in mesa online cheap viagra online canadian pharmacy fast, lightweight chat solution them a different perspective to. yes, this is a must.

There are some more advanced for the news feed. cialis online generic cialis and arginine